zi schimbatoare

ce interesant este modul cum fiecare clipa conteaza. trecerea de la o stare la alta...la fiecare clipire a ochilor vezi altceva in fata ta.
azi am avut una din acele zile...trecerea de la nervozitate, la un calm enervant, trecerea de la lacrimi la zambet totul petrecut in doar cateva ore. cum poate o intamplare sa schimbe stare mea asa de repede?
foarte interesant...poate lucrul asta sa fie ceva bun sau nu? ne poate influenta in decizile care le luam in momanetul respectiv?? oare toate decizile trebuie luate doar intr-o stare anume, sau e bine ca fiecare decizie sa fie luat in momentul acela???

13.06.2009...11.32

ce repede trece timpul, parca ieri era azi, si parca saptamana trecuta era saptamana asta...
total aiurea ce se intampla. eram cu totul altfel obisnuita, stiam ce voi face azi, stiam ce voi face maine, dar acuma...nu stiu ce voi face peste cateva minute, si nu imi place. vreau ca totul sa fie organizat, ceea ce momentan nu ii...
azi a fost cam monoton totul si vad ca din ce in ce mai putine chestii ma satisfac, si din ce in ce mai putine chestii imi trezesc interesul.
nici chef sa scriu nu am...

unde duce nepasarea??

cum poate sa zica ca ii pasa dupa ce m-a aruncat ca si pe un obiect folosit de ani de zile??
cum se poate sa iti pese de cineva pe care zici ca nu mai simti nimic pentru el, si totusi ai impartit si bune si rele timp de 6 ani de zile??
cum poate un om sa se gandeasca la cealalta persoana dupa ce a trantit-o la pamant si a lasat-o sa zaca in propriile lacrimi??
este lumea asa de ironica si far pic de mila?? se poate sa ajungem sa nu mai regretam ceea ce facem si sa ne purtam ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat??
eu nu mai inteleg nimic...sau poate ca nici nu trebuia sa inteleg, poate ca trebuia doar sa dau din cap afirmativ si sa inghit toata mizeria pe care am trait-o??
pana unde poate duce nefericirea?? pana unde poate duce indiferenta??

inca mai apare...

Acum eu cum ar trebuii sa ma port?? De parca nu s-a intamplat nimc? De parca sunt la fel?? Sa tratez totul cu indiferenta?? Eram altfel...imi pasa...dar acum simt ca nu mai trebe sa iti pese, trebuia doar sa calci, calci far' sa te uiti ca cineva, acolo jos, zace si iti cere ajutorul. Se poate ca dintr-un om bun sa te transformi intr-o "scorpie"...hmmm.
Suferinta mea incepe sa se transforme in nepasare...dar totusi...eu de ce ma leg de trecut?? De ce in visele mele apare tot mai des El?? De ce nu l-am visat cand l-am avut si il visez acum?? Incep sa imi regret trecutul?? Incep sa il vreau innapoi?? Oare pot fi asa de cruda cu mine ca sa imi doresc viata pe care mai acu o luna mi-o blestemam??

Nimeni nu stie cum ar trebuii ca lucrurile sa decurga pentru ca totul sa se transforme in ceva perfect...asta am facut si eu. Credeam ca totul e bine cum se prezinta si nu mai am de adaugat, de scos, de impartit, de realizat...dar am gresit. Tot ce am gandit acuma se intoarce impotriva mea. Nu am crezut niciodata ca viata care o traiam nu e si viata lui, de parca el trebuia sa simta ce simt eu. Nu m-am gandit niciodata ca lucrurile se pot schimba in viata asa...doar asa de simplu...din liniste sa vina furtuna, si deodata sa nu ma mai recunosc...asta am crezut dar viata mi-a aratat ca nu e cum vrei tu ci doar cum vrea ea!!!!